Primăria Municipiului Dej prin Muzeul Municipal Dej organizează expoziția: ,,Drumul sării, drumul țării”, în perioada 27 iulie-10 septembrie 2019. Deschiderea oficială a expoziției va avea loc sâmbătă, 27 iulie 2019, ora 12:30, în cadrul manifestărilor dedicate Zilelor Municipiului Dej și a Festivalului Culturii Populare Someșene ” Samvus”.

 Pentru realizarea expoziției au colaborat specialiști din șase instituții muzeale din Transilvania: Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, Muzeul Carpaților Răsăriteni din Sfântul Gheorghe, Muzeul Județean Satu Mare, Muzeul de Istorie și Artă Zalău, Muzeul Municipal Dej și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj Napoca. Această colaborare s-a materializat și în publicare unui catalog al expoziției, tipărit în condiții grafice deosebite. De asemenea, în realizarea expoziției de la Muzeul Municipal Dej a fost implicată și Întreprinderea Salina Ocna Dej prin domnul director Ovidiu Moldovan. În acest fel sunt prezente în expoziție și obiecte cu valoare muzeistică care aparțin Salinei Ocna Dej dar și produse pe care le comercializează în prezent.

Expoziția are ca arie de cercetare bazinul râurilor Someș. În această arie geografică, străbătută de Someșul Mare și de Someșul Mic, există zone bogate în resurse de sare, care pot fi exploatate cu ușurință prin simple gropi. În schimb, în partea din aval de la confluența celor două râuri, de la Dej, bazinul someșan se prezintă ca o zonă extrem de bogată în resurse alimentare, însă lipsită complet de sare, principalul mineral necesar preparării și conservării hranei și nutrețului. Așadar, expoziția vizează jumătatea de nord a Transilvaniei și Câmpia Sătmăreană, respectiv teritoriile județelor Cluj, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Satu Mare și sud-estul județului Maramureș.

În stadiul actual al cercetărilor, cele mai elocvente vestigii ale exploatării preistorice a sării din Transilvania sunt cunoscute în bazinul Someșului Mare, în siturile arheologice de la Figa, Săsarm, și Caila (jud. Bistrița-Năsăud). Zăcământul de sare în perimetrul sitului arheologic apare la adâncimi cuprinse între 1 și 10 metri de la suprafața actuală a terenului, situație întâlnită și la zăcămintele de la Dej și Ocna Dej. Săpăturile arheologice efectuate la Figa au scos la lumină numeroase amenajări, construcții, instalații şi obiecte folosite la exploatarea sării, acestea putând fi admirate în expoziție. Cele mai vechi dintre acestea datează din epoca bronzului timpuriu (3.200-2.000 î. Hr.). Vestigiile din perioada cuprinsă între anii 1.600/1.500 -800 î.Hr. sunt cele mai numeroase și includ structuri din nuiele împletite sau scânduri de lemn, sprijinite pe pari de lemn. Din aceeași perioadă datează și cele zece troace de lemn (descoperite întregi sau fragmentare), folosite la exploatarea sării.

Dacă în trecut exploatarea sării s-a realizat în mai multe localități precum Turda, Sic, Cojocna, Nireș și altele, în prezent Salina Ocna Dej este singura unitate economică, din nord-vestul Transilvaniei, care extrage sare gemă. Exploatarea sării se realizează în Mina Transilvania deschisă în anul 1979.